GASP – So Much Drama [aka Din Strafundurile Blondei]

24Iun12

Heeey, guys!

Da, stiu ca trecut mai mult decat ceva timp.. Imi pare rau.. oricum, nu e ca si cum as avea cine stie ce crowd, dar nu de asta am inceput blogul.. ci l-am inceput ca sa vad cat de idioata pot sa fiu.. public. Public?! Pot sa spun ca asta e public?.. probabil. In fine, a trecut extrem de mult timp de cand nu am mai scris ceva si sincer stim cu totii ca nu aveti chef de scuze sau sa cititi motive idioate cum ar fi my life was kind of falling appart blah blah blah ca ma apoi ca toata lumea sa strige „OMG CE FATA PLANGACIOASA E ASA DE TANARA CUM POATE Sa DRAMATIZEZE..BLAH BLAH BLAH” <––––- dap astia ati fi voi daca as scrie motive, dar nu o voi face deci voi nu veti reactiona asa. [Slava cerului!]

Acum ca we set things straight let’s do a little recap of my year. 

Dat fiind ca a terminat anul scolar si ultimul post este din decembrie probabil ca multi va intebati: „Ce a facut in tot timpul asta aiurita asta de femeie??!!” sau poate nu. Poate ca pur si simplu ati intrat pe Facebook/9GAG/Tumblr/Tweeter/porn [i’m not judgin’ nu se stie ce faceti voi in camarutele voastre obscure.. maybe you get lonely.. idk]. AAAAAnyway… faza e ca dupa ce a trecut luna decembrie.. si I was finally home, m-am bagat din nou in treaba la liceu. M-am ocupat de tot felul de festivitati, de teatru si am trait drame pe care orice adolescent le traieste.. 

Dar nu cred ca asta conteaza.. Mai mult conteaza ca anu asta my fave class graduated. Si am fost emotionata pana la lacrimi, dar impreuna cu Mada am facut acest moment special si forever in our hearts. Cand am vazut toti oamenii aia din careu, imbracati in printese, jungla, muschetari, gangsteri si realizam ca nu ii voi mai vedea in viata mea si ca probabil ca ii voi uita.. ceva m-a facut sa realizez ca anii de liceu sunt superbi, geniali si de neuitat, sunt momentul in care poti sa spui a totul se invarte in jurul tau, poti sa fi dramatic, sa plangi, sa razi, sa sari, sa te comporti ca un copil de 3 ani si dupa sate crezi mare matur, dar ceea ce e important este ca liceul e momentul in care totul e despre tine si totul depinde de tine, chiar daca nimeni nu te va tine minte, chiar daca esti obscur sau mare vedeta in liceu.. TOTUL ESTE DESPE TINE. Daca vezi ca cineva te place incepi si vorbesti despre asta intr-una, te plangi de problemele tale, faci tot ce vrei doar cand vrei doar cum vrei, si daca nu te plangi si mai mult.. totul trebuie sa fie ca tine is ti se pare normal si cand nu se intampla asa viata devine o adevarata drama pe doua picioare care prinde viata si iti terorizeaza existeta ca un King Kong. Dar lucrul asta nu e rau.. e bun. E momentul in care toata lumea straluceste in felul lor.. prin propriile sale forte. Astea sunt momentele pe care ti-le vei aminti cu drga si vei spune ce vremuri eram tanar, prost, liber, zapacit si totusi uite-te la mine acum. 

Toata chestia asta.. tot egocentrismul asta e o faza buna acre ne face aware de noi insine si ne face sa ne dam seama cum ne schimbam, cum ne maturizam si cum evoluam impreuna cu colegii nostrii, cu prietenii nostrii si asa zisele crushuri. 

Doamne anul asta m-a facut sa realizez cat de frumoasa e adolescenta. Poti sa scapi cu atat de multe pe seama ei si nu ne dam seama. Putem sa fim idioti, aiuriti, sa facem decizii proaste, sa fim impulsivi si sa fim tineri cat avem timp pentru ca face parte din noi. Sa ne asumam riscuri chiar daca asta inseamna ca vom cadea in cazanul cu rechini. Ca mai apoi, sa realizezi cat de frumos e sa fi tanar, sa iubesti viata, sa inveti sa fi ault prin atatea greseli si atatea reguli incalcate. Adolescenta e vacanta de vara a vietii defapt.. Poate  pare plina de drame, de esecuri uneori, de lucruri nespuse sau nefacute, plictisitoare uneori.. dar traim si invatam. Si ca sa inveti nu iti trebuie experienta?

But still.. going back to what I said.. Imi va fi dor de ei. Ei faceau mersul al liceu mul mai placut erau, as putea sa spun, oamenii pe care ii admiram, oamenii care vroiam sa devin. Acum e randul meu sa le iau locul si sa realizez ca adolescenta mea nu mai are mult pana ia sfarsit. Asa ca, impreuna cu toti acei absolventi, eu, Mada, Miruna si Issu am plans pe „Ani de liceu” si „Extemporal la dirigentie”, poate fiecare pentru motivele ei. Dar acum, revazand amintirile in slow-mo am realizat ca eu plangeam pentru ca bat spre adulthood, pentru ca imi va fi dor de ei, pt ca poate eu nu voi avea o defilare, dar mai ales pentru ca imi e dor de copilul Irina, de naivitatea ei, de cat de copilaroasa era.. si uite-ma acum.. poate nu m-am schimbat mult, dar eu simt. Nu mai sunt aceasi.

Anunțuri


2 Responses to “GASP – So Much Drama [aka Din Strafundurile Blondei]”

  1. 1 Mada

    eu plangeam pentru ca plangeai tu si pentru ca ionie termina, si pentru ca plangeai tu, si pentru ca mai avem foarrte putine luni de petrecut impreuna, siiii d’asta. ai inceput sa plangi ca o vaca, zici ca radeai, si m-ai facut sa plang. 😦

  2. de ce toata lumea zice ca eu cand plang zici ca rad.. deci DE CEEEE??:))


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: